-
Muma Pădurii este o făptură magică şi misterioasă care apare din umbră, din inima pădurii adânci. Descrisă în tradiţia populară ca fiind o vrăjitoare urâtă, sihastră şi care sperie oamenii, Supereroina Muma Pădurii se înfăţişează în chip plăcut şi atrăgător, dar se metamorfozează într-o creatură întunecată, plină de răutate şi mărginire.
Mumă a naturii, pedepseşte tâlharii, îi ajută pe cei neajutoraţi, iar copacii (copiii ei) sunt blestemaţi să fie tăiaţi de om sau trăzniţi de fulger dacă o supără.
Cu toiagul ei magic naşte spaime, dorinţe şi superstiţii. Frumoasă ca o zână sau hidoasă ca un monstru, ea controlează tot ce creşte şi trăieşte în pădure.
-
Muma Pădurii este o fiinţă duală, o Pandora întunecată, care apare ca o siluetă perfectă învăluită în
ceaţă. Frumuseţea ei atrage viclean trecătorii, împrăştiind o falsă armonie nemărginită în jurul acestora.
Ea are puterea de a schimba destinul. Trupul ei este învăluit de mesajele codificate ale Universului.
Norul dens de ceaţă dedesubtul ei este asemeni oglinzilor din antichitate care captau formele şi săgetau
imagini atunci când anumite jocuri de lumină se propagau asupra lor.
Ea ademeneşte trecătorii să se închine în faţa ei, pentru a intra în dimensiunea acelei oglinzi întunecate pe care ea o poartă. În cufărul care aminteşte de cutia Pandorei, ea deţine cifrul fiecărui destin. Când trecătorul se apleacă, ea încurcă cifrul în mod voit, schimbându-i destinul pentru totdeauna. Ea răstoarnă valorile şi încurcă binele, amestecându-l cu rău. Apoi, se metamorfozează într-o creatura demonică, gonindu-l pe nevinovatul călător din pădurea ei măreaţă. Iar dacă acesta îşi continuă drumul, el va fi ademenit de copacii care sunt sub vraja ei. Aceştia îl vor ruga să-i îmbrăţişeze, trecătorul rămânând lipit de trunchi în îmbrăţişare. Cu cât se va zbate mai mult, cu atât mai multe crengi se vor naşte, împânzind pădurea şi crescând puterea Mumei Pădurii.
-
În adâncul pădurii, într-un loc abandonat şi aproape uitat, în urmă cu mii de ani, o sută de stele s-au
prăbuşit. În acel loc s-a format o gaură neagră care a înghiţit copacii şi pământul. Iar pe zi ce trece
înghite fărâme de lumină, întunecând pădurea vastă. Muma Pădurii s-a dus atunci la graniţa acestei
negure,dar o avalanşă de vid era pe punctul de a o înghiţi. Niciuna dintre puterile ei nu ar fi putut să o
salveze.Muma Pădurii s-a îndepărtat atunci, izolând locul. Ea caută neîncetat soluţia de a absorbi această gaură neagră, acest vid care o macină. De aceea ascultă neîncetat gândurile oamenilor, în speranţa de a salva lumina pădurii şi de a-şi salva pământul.
-
Toiagul ei magic deţine forţa gândului. Sfera magică din vârful toiagului cuprinde gândurile întregii
lumi, pe care Muma Pădurii le ascultă uneori în taină. Pe unele le eliberează, acestea căpătând formă şi
expresie, zburând prin pădure ca nişte halucinaţii auditive. Pe altele le răstălmăceşte şi le trimite înapoi în
mintea în care au înmugurit. Astfel ea crează dorinţe de neatins, frici şi fobii, iar uneori superstiţii.
Părul ei lung se transformă în crengi care prind viaţă, metamorfozarea ei din zâna diafană în creatură monstruoasă devenind cu atât mai ameninţătoare. Crengile pot prinde într-o capcană fără scăpare orice fiinţă, înfăşurându-se în jurul mâinilor, picioarelor şi uneori a gâtului, sufocând fiinţa. Muma Pădurii le oferă atunci din sânul său o buruiană care-i aruncă în delir, fiinţele pierzându-şi uzul raţiunii.
-
Muma Pădurii este o fiinţă telurică, în care binele şi răul sălăşluiesc în pântecul ei îngemănate. Dar
mişcările lor dezordonate răstoarnă valorile reale şi universale. Muma Pădurii şi-a făurit propria lume,
propriul său tărâm, în care legi independente guvernează. Instinctul ei matern primează, de aceea
pedepseşte aspru pe oricine care trece prin pădure, protejându-şi copiii născuţi din pământ şi soare.
Ea este umană, îşi iubeşte natura, îşi iubeşte copacii şi luptă în spaţiul său pe care l-a transformat într-un purgatoriu pierdut. Cunoscând tainele Universului şi gândul ermetic al omului, ea are intenţia de a face bine, de a îndrepta destine, abuzând de puterile pe care le are, doar că binele este oglindit în sufletul său crud, devenind un bine inversat care alunecă rapid în rău. Ea nu poate controla lupta dintre cele două forţe care o acaparează. Un tango al vieţii şi al morţii o învăluie de fiecare dată când priveşte în ea, devenind cu şi fără voia ei un obstacol în iniţierile unor eroi.